Cronologie şi interacţiuni umane în eneoliticul din sudul României.
GUMELNIŢA – perioadă cheie a preistoriei europene –
staţiunile, spaţiul cunoscut şi necunoscut

Rezumat Scop
Descriere Obiectiv general
Obiective specifice Activităţi
Membrii proiectului


Rezumat
           Proiectul se axează pe definirea, elaborarea şi testarea unui model de locuire într-un spaţiu şi într-un anumit interval de timp, concentrându-se pe valorificarea si dezvoltarea patrimoniului cultural naţional imobil, in varianta sa preistorică (cultura Gumelniţa).
           După mai bine de un veac de cercetări arheologice, este încă dificil de a caracteriza suficient complexitatea fenomenului eneolitic Gumelniţa – Karanovo VI. Cercetarea s-a concentrat asupra tell-urilor – movile antropice formate prin locuirea continuă şi succesivă pe acelaşi loc – considerate aşezările principale ale comunităţilor de tip Gumelniţa. Cele câteva proiecte de cercetare nu au reuşit să acopere întreaga problematică a unei locuiri de mai bine de o jumătate de mileniu (cel puţin 4550-3900 B.C.).
           Vechile paradigme cu privire la evoluţia culturală, cronologică şi spaţială a culturii Gumelniţa nu răspund mulţumitor întrebărilor despre cum, când şi cât au evoluat comunităţile gumelniţene în formele sale tipologice acceptate.
Cultura Gumelniţa acoperă un segment temporal important. Sfârşitul ei marchează schimbări decisive care indică începutul unei noi epoci, cea a bronzului. Pentru spaţiul sud-românesc nu există date convingătoare privind trecerea la noua epocă. Timp de o jumătate de mileniu după presupusa dispariţie a comunităţilor Gumelniţa, sutele de aşezări aparţinând acestora sunt înlocuite de câteva zeci aparţinând, cel puţin din punct de vedere al stadiului actual al cercetărilor, unor comunităţi estice (Cernavoda I).
           Proiectul va defini şi analiza trei dintre palierele de percepţie mentală a spaţiului pentru Omul şi comunitatea eneolitică – aşezarea, spaţiul cunoscut şi spaţiul necunoscut. Evaluările amplitudinii de răspândire a comunităţilor de tip Gumelniţa, dar şi a densităţii, a tipului de locuire şi a plasării cronologice exacte nu pot fi realizate decât simultan sau, cel puţin, în directă legătură, fiind inter-dependente.
           Fixarea temporală exactă a evoluţiei modelului de locuire va beneficia de o cvadruplă atenţie – se vor preleva probe pentru datări 14C, arheomagnetism, dendro şi termoluminiscenţă. Astfel, se va elabora şi dezvolta prima curbă de arheomagnetism din România pentru spaţiul şi intervalul de timp studiate.
           Faptul că cele mai multe structuri arheologice gumelniţene sunt incendiate, conservând informaţii despre direcţia şi intensitatea câmpului magnetic în momentul incendiului, contribuie substanţial la o evaluare cronologică cât mai corectă şi completă. Evaluarea disponibilităţii staţiunilor gumelniţene de a oferi rezultate în acest sens, prin eşantionarea şi procesarea unor probe din tell-ul de la Bucşani (Giurgiu), de către membri consorţiului, ne-a determinat să elaborăm şi să testăm apoi o strategie de aplicare la scara întregii culturi, pe teritoriul românesc.
           Construcţiile gumelniţene, cu pereţi şi podele care utilizează lemnul din belşug sunt surse importante de probe pentru datările 14C. De asemenea, resturile osteologice sunt, alături de ceramică, cele mai numeroase într-o locuinţă gumelniţeană. Mai mult, prelevarea de probe pentru datări prin metodele dendrocronologică şi a termoluminiscenţei din aceleaşi complexe ca şi pentru celelalte două va concura la stabilirea unei scheme de cronologie cât mai clară şi amănunţită.
Evaluarea evoluţiei cultural-cronologice a comunităţilor de tip Gumelniţa va include, firesc, şi problematica “importurilor”, în general, cucuteniene. Analize punctuale ale pastei ceramicii (pentru fragmente Cucuteni, pentru martori locali de pastă, dar şi pentru materie primă din zona staţiunilor) se vor constitui în primele înregistrări ale unei foarte necesare baze de date. În plus, vor indica provenienţa locală sau nu a materiei prime utilizată pentru confecţionarea ceramicii necaracteristice.
           Interrelaţionarea bazelor de hărţi, a bazelor de date (complexe si complementare, conţinând informaţii arheologice, geomorfologice, geofizice, chimice, topografice), a ortofotoplanurilor si a tuturor celorlalte informaţii interdisciplinare obţinute prin implementarea proiectului, se va realiza printr-o aplicaţie GIS de anvergură.
           Diseminarea informaţiilor va avea două direcţii. Cea dintâi este în legătură cu datele brute, incluse în bazele de date on-line, accesibile tuturor, iar cea de-a doua, are în vedere participarea la conferinţe sau congrese naţionale sau internaţionale, pe de o parte, şi publicarea de studii, articole şi volume având un caracter monografic, pe de alta.

Scop
           Scopul proiectului este identificarea unor soluţii şi crearea unor instrumente complexe derivate pentru, pe de o parte, optimizarea colaborării cu maxim de eficienţă la nivel instituţional şi pluridisciplinar, iar pe de alta, pentru dezvoltarea de metode şi tehnologii aplicabile la o scară spaţială şi temporală cât mai mare şi, în sfârşit, dar nu în ultimul rând, pentru valorificarea şi dezvoltarea patrimoniului cultural naţional imobil (în variantă preistorică).
           În urma implementării proiectului se va elabora şi dezvolta prima curbă de arheomagnetism din România pentru un segment important al preistoriei, aplicabilă cu succes şi după sfârşitul perioadei de implementare a proiectului. De asemenea, se va defini pentru prima oară un model de locuire, presupus sau/şi bănuit anterior, dar niciodată teoretizat.
Identificarea reală, fizică, a tuturor staţiunilor de tip Gumelniţa şi includerea lor în categoria monumentelor istorice va permite, pe de o parte, protejarea prin prevederile legislative actuale, dar şi, pe de alta, prin atragerea unei părţi cât mai mari a publicului. Relevanţa educaţională a proiectului propus este susţinută nu numai de implicaţiile sale cultural-ştiinţifice. Publicul larg şi, uneori, chiar specialistul sunt privaţi de posibilitatea de a înţelege evoluţia antropică a unei zone. Consecinţele pot fi observate cel mai bine la nivelul relaţiei dintre comunităţile locale şi patrimoniul arheologic descoperit în regiunea lor.            Comunităţile nu respectă legislaţia specifică domeniului pentru că, pe de o parte, nu o cunosc, iar pe de altă parte, nu au acces suficient la componentele patrimoniului din zonă.


Descriere
           Identificarea unui model de locuire plasat cât mai exact temporal rămâne unul dintre cele mai importante deziderate ale arheologiei preistorice.
           La sfârşitul secolului XIX în Bulgaria şi în timpul primului război în România începeau cercetări arheologice care depăşeau stadiul unor căutări de comori. După mai bine de un veac este încă dificil de a caracteriza suficient complexitatea ansamblului Gumelniţa – Karanovo VI. Fără îndoială, vina o poartă şi perioada comunistă, dar, mai cu seamă, lipsa unei strategii coerente de cercetare. Dorinţa de a sonda marile aşezări pluristratificate (în general, pentru recuperarea pieselor cu valoare artistică), dublată deseori de metode de investigare rudimentare şi fără aportul interdisciplinarităţii au contribuit la fragmentarea excesivă a unei informaţii adesea, oricum, incomplete.
           Cercetarea s-a concentrat asupra tell-urilor (movile antropice formate prin locuirea continuă sau succesivă pe acelaşi loc), considerate aşezările principale ale acestor comunităţi. Tell-urile gumelniţene reprezintă prima concentrare multiseculară de activitate antropică din Europa şi un tezaur excepţional de date conservate printr-o activitate de construcţie intensă şi repetată. Tell-urile reprezintă rezultatul primei locuiri sistematice şi organizate. Cele câteva proiecte de cooperare ştiinţifică internaţională (iniţiate în anii ‘80-‘90) nu au reuşit să acopere întreaga problematică a unei locuiri de mai bine de o jumătate de mileniu – a fost vizată fie numai succesiunea stratigrafică a unei staţiuni (Hârşova), fie s-a urmărit o evoluţie punctuală a locuirii neo-eneolitice de pe valea unui râu (Teleorman), fie s-a realizat cercetarea exhaustivă a staţiunii considerate principală şi s-a urmărit doar identificarea aşezărilor din hinterland (Drama).
           De asemenea, datările 14C nu se constituie (cu excepţia tell-ului de la Căscioarele Ostrovel şi, eventual, a celui de la Pietrele, în ultimul timp) în serii suficient de complete şi coerente pentru a caracteriza cronologic cât mai exact evoluţia comunităţilor gumelniţene. În acest moment nu cunoaştem deloc perioada finală de evoluţie. Prelevarea, ca şi cercetarea propriu-zisă, nu a urmărit o strategie de eşantionare. În ceea ce priveşte datarea arheomagnetică, ne aflăm în faza de pionierat – numai o staţiune (Bucşani) a beneficiat de astfel de investigaţii.
           S-au realizat zeci de săpături sistematice sau sondaje, care au permis acumularea unui bagaj informaţional important. S-au publicat sute de rapoarte arheologice, s-au realizat studii punctuale pe diferite serii sau tipuri de artefacte, s-au caracterizat diverse structuri arheologice descoperite, numeroşi specialişti au participat la congrese conferinţe sau simpozioane interne sau internaţionale, aducând la cunoştinţa lumii ştiinţifice noi descoperiri sau situaţii inedite, dar nu beneficiem de nici o monografie de aşezare ori de sinteze, cel puţin de tipul celor construite pentru vecina nordică, Cucuteni. Cele mai multe dintre materialele arheologice descoperite, exceptând o parte a pieselor deosebite, nu au văzut niciodată lumina tiparului. Mai mult, ştim cu toţii despre cum sunt depozitate în unele muzee materialele arheologice, nefiind nici măcar inventariate.
           Proiectul nostru se doreşte a fi o primă etapă, necesară şi obligatorie, în evaluarea procesului de cunoaştere a ceea ce a reprezentat pentru preistoria europeană cultura Gumelniţa. De aceea, vom avea în vedere şi descoperirile de tip Boian-Spanţov, antemergătoarea, cronologic şi cultural, dar şi elementele Cernavoda I.
           Evaluările amplitudinii de răspândire a comunităţilor de tip Gumelniţa, dar şi a densităţii, a tipului de locuire şi a plasării cronologice exacte nu pot fi realizate decât simultan sau, cel puţin, în directă legătură, fiind inter-dependente.
           Un punct de plecare important în acest demers este definirea palierelor de percepţie mentală a spaţiului
(1) aşezarea,
- definirea tipurilor de staţiuni şi identificarea acelora de importanţă 0 (palierele de investigare vor fi iniţial disjuncte)
(2) exteriorul cunoscut
- identificarea şi definirea hinterlandului fiecărei aşezări principale în parte,
- identificarea unui probabil model de locuire – tell-ul / tell-urile şi staţiuni unistratificatesatelit. - încercarea de stabilire a relaţiilor dintre tell-urile unei microzone
şi
(3) exteriorul necunoscut.
           În ceea ce priveşte exteriorul necunoscut se vor avea în vedere cel puţin două aspecte – (a) spaţiul ocupat de alte comunităţi gumelniţene (apropiate sau îndepărtate) cu care, într-un fel sau altul, o comunitate se află în legătură dar nu în mod direct sau/şi numai prin reprezentanţi şi (b) spaţiul ocupat de comunităţi contemporane care se manifestă altfel (Cucuteni-Tripolie de exemplu) dar existenţa lor este percepută prin ceea ce ajunge în spaţiul gumelniţean (de exemplu, importuri Precucuteni şi Cucuteni).
           Alături de Cucuteni, cultura Gumelniţa marchează un moment foarte important al preistoriei nu numai româneşti, ci şi europene, prin gradul de civilizaţie atins. În plus, acoperă un segment temporal important – din ceea ce cunoaştem în acest moment, de peste o jumătate de mileniu (cca. 4550-3900 B.C.). Sfârşitul celor două culturi marchează schimbări decisive care indică începutul unei noi epoci, cea a bronzului. Dacă pentru spaţiul cucutenian (incluzându-l aici şi pe cel tripolian) există repere şi legături clare cu evoluţia ulterioară, pentru spaţiul sud-românesc nu există date convingătoare privind acest aspect. Timp de o jumătate de mileniu după presupusa dispariţie a comunităţilor Gumelniţa, sutele de aşezări aparţinând acestora sunt înlocuite de câteva zeci aparţinând, cel puţin din punct de vedere al stadiului actual al cercetărilor, unor comunităţi estice. Cu alte cuvinte, pentru perioade similare de timp (cca. 500 ani), există atestate, pe de o parte, o populaţie impresionantă numeric (Gumelniţa) iar, pe de alta, mici comunităţi (Cernavoda I), nu foarte bine caracterizate, care o înlocuiesc, nu prin asimilare sau fenomene similare, ci prin suprapunere fizică în acelaşi spaţiu.
           O serie de noi date (obţinute sau puse în valoare începând cu jumătatea anilor ‘90) par cel puţin să nuanţeze acest aspect. Există, de exemplu, comunităţi gumelniţene clasice care adoptă elemente estice sau coabitează cu populaţii de acest gen (Hârşova), au fost descoperite elemente Cucuteni B de stil ζ într-o staţiune târzie gumelniţeană (Morteni) şi, nu în ultimul rând, unele date 14C indică pentru sfârşitul perioadei Gumelniţa un cu totul alt interval (Bucşani Pod – 3650-3500 B.C.) decât cel estimat de către marea majoritate a specialiştilor.
           Datarea prin metoda arheomagnetismului este mult mai puţin costisitoare decât celelalte. Însă, pentru a fi posibilă este absolut necesară construirea unei curbe de datare. În acest sens, singura posibilitate este dublarea prelevării de probe din aceleaşi complexe, structuri sau depuneri arheologice – pe de o parte, pentru datare 14C iar, pe de alta, pentru măsurarea intensităţii câmpului magnetic şi a orientării sale în momentul datat 14C.
           Faptul că cele mai multe structuri arheologice gumelniţene sunt incendiate, conservând informaţii despre direcţia şi intensitatea câmpului magnetic în momentul incendiului, contribuie substanţial la o evaluare cronologică cât mai corectă şi completă. Alături de platforme, vetrele locuinţelor, prin masivitatea lor, sunt surse adecvate pentru prelevarea de probe pentru arheomagnetism. Evaluarea disponibilităţii staţiunilor gumelniţene de a oferi rezultate în acest sens, prin eşantionarea şi procesarea unor probe din tell-ul de la Bucşani (Giurgiu), de către membri consorţiului, ne-a determinat să elaborăm şi să testăm apoi o strategie de aplicare la scara întregii culturi, pe teritoriul românesc.
           Construcţiile gumelniţene, cu pereţi şi podele care utilizează lemnul din belşug sunt surse importante pentru prelevarea de probe pentru datările 14C. De asemenea, resturile osteologice, mai puţin contaminabile şi, de aceea, mai pretabile unor datări 14C, sunt, alături de ceramică, cele mai numeroase într-o locuinţă gumelniţeană.
           Mai mult, prelevarea de probe pentru datări prin metodele dendrocronologică şi a termoluminiscenţei din aceleaşi complexe ca şi pentru celelalte două va concura la stabilirea unei scheme de cronologie cât mai clară şi amănunţită.
Având un control stratigrafic coerent şi foarte ferm asupra contextelor din care se vor preleva cvadruplele eşantioane, rezultatele vor fi pe măsură.
           Construirea în premieră a unei curbe de arheomagnetism pentru aproape un mileniu din preistoria „românească” va permite cu succes datarea tuturor celorlalte staţiuni contemporane, care conservă structuri arse sau incendiate.
           Faptul că în prezent sunt deschise relativ numeroase şantiere arheologice în staţiuni pluristratificate de tip Gumelniţa (17 la număr, printre care – Vităneşti - Teleorman, Bucşani - Giurgiu, Mălăieşti - Prahova, Căscioarele, Măriuţa şi Sultana - Călăraşi, Vlădeni şi Borduşani - Ialomiţa, Luncaviţa - Tulcea, Hârşova - Constanţa) dintre care mai bine de jumătate aparţin perioadei finale de evoluţie (exact aceea despre care ştim mai puţin), vine în sprijinul proiectului nostru.
De asemenea, caracterul pluristratificat al staţiunilor Gumelniţa este un avantaj pentru eşantionarea pe verticală a depozitelor arheologice, aşa cum, în plus, cum este cazul unor microzone culturale în care una sau mai multe comunităţi contemporane trăiesc în aşezări apropiate, o eşantionare pe orizontală permite un control cronologic suplimentar.
Evaluarea evoluţiei cultural-cronologice a comunităţilor de tip Gumelniţa va include, firesc, şi problematica “importurilor”, în general, cucuteniene în mediu gumelniţean. Analize punctuale ale pastei ceramicii (pentru fragmente Cucuteni, pentru martori locali de pastă, dar şi pentru materie primă din zona staţiunilor) se vor constitui în primele înregistrări ale unei foarte necesare baze de date. În plus, vor indica provenienţa locală sau nu a materiei prime utilizată pentru confecţionarea ceramicii necaracteristice.


Obiectiv general
Evaluarea evoluţiei culturii Gumelniţa, ca perioadă cheie a istoriei, prin utilizarea pentru prima dată a tuturor metodelor de datare disponibile (14C, arheomagnetism, dendrocronologică şi termoluminiscenţă), a cercetărilor arheologice şi a metodelor de investigare geofizice, arheogeologice şi topografice.
Corelarea a patru metode de datare pentru acelaşi complex (structură) creează plusul de siguranţă necesar pentru fixarea temporală cât mai exactă a evoluţiei.


Obiective specifice
1. Dezvoltarea primei curbe arheomagnetice pentru preistoria românească.
2. Decelarea distribuţiei spaţiale şi temporale (relativ şi absolut) a tuturor staţiunilor Gumelniţa în spaţiul dat, implicând şi modul de formare a tell-urilor (ca şi cazuri particulare).
3. Identificarea unor probabile modele de locuire (o comunitate = un tell şi mai multe alte staţiuni simple?; o comunitate = mai multe tell-uri şi alte staţiuni?; mai multe comunităţi = mai multe staţiuni?), utilizând atât caracteristici intra- sit, specifice, cât şi elemente de topografie, geomorfologie, de peisaj etc.
Trebuie menţionat că un deziderat al arheologiei preistorice rămâne şi identificarea momentului (la scară istorică) de schimbare a rolului tell-ului în ideologia gumelniţeană. Momentul în care comunităţile nu au mai vrut (sau nu au mai considerat necesar) să realizeze încă un etaj al tell-ului. Acest moment va fi fost precedat de unul în care comunităţile încep şi continuă să părăsească tell-urile în favoare aşezărilor deschise, simple. Deşi nu ne propunem prin acest proiect desluşirea aspectului amintit, vom oferi suficiente informaţii şi modele teoretice pentru ca, ulterior, prin continuarea cercetării obligatoriu interdisciplinare şi definirea unei strategii de cercetare coerente, să se obţină un răspuns. Sau o rezolvare.
Trebuie specificat faptul că obiectivele nu pot fi separate, nu sunt disjuncte, ci într-o interdependenţă absolută. De aceea nici nu pot fi separat interpretate, ci în deplină legătură. De exemplu, pentru a crea baza de prelevare este absolut necesară evaluarea tuturor staţiunilor de tip Gumelniţa, din diverse puncte de vedere.
Pentru atingerea obiectivului general, dar şi a celor specifice, se vor avea in vedere, respectându-se, prevederile art. 2 (3) şi 12 ale legii 206/2004, privind buna conduită şi aspectele de natură etică ale cercetării. Trebuie menţionat că activităţile ofertei noastre de proiect nu includ ceea ce este interzis sau limitat de legislaţia în vigoare, privind protecţia persoanei umane, a animalelor sau a mediului.
Activităţile au fost structurate pe patru mari etape. Acestea din urmă nu sunt disjuncte, una putând începe să fie derulată înaintea finalului celei precedente. Rezumând ceea ce vom detalia ulterior, trebuie menţionat că se va trece de la (1) evaluarea bibliografică şi a stadiului actual al cercetărilor problemelor studiate şi aplicând tehnici şi metode aparţinând mai multor discipline ştiinţifice, pentru evaluarea, elaborarea şi aplicarea de 2 modele teoretice, la (2) activităţi-suport şi prelevări de eşantioane pentru datări şi analizele prevăzute, urmând ca etapa de (4) evaluare, valorificare şi diseminare finale să fie precedată de o alta, preliminară (3).
Prima etapă se va concentra cu precădere asupra evaluării bibliografice (din mai multe perspective), dar va include şi evaluarea potenţialului de verificarea în teren a informaţiilor publicate, precum şi elaborarea tehnologiei şi realizarea sistemului de înregistrare a tuturor tipurilor de informaţii. În paralel, se va lansa website-ul proiectului, realizându-se de asemenea structura bazelor de date operaţionale.
În directă conexiune cu acestea, se va iniţia şi dezvolta realizarea instrumentelor şi bazei documentare preliminare. Pentru un studiu de caz, se va crea modelul experimental GIS de gestiune şi utilizare a tuturor informaţiilor. Evaluarea gradului de aplicabilitate a acestuia la nivel general va permite şi realizarea de corecţii şi completări (în măsura în care acestea vor fi necesare) în timp util.
Realizarea bazei documentare preliminare va viza atât informaţiile de natură arheologică, geologică şi geografică, cât şi cele de natură cartografică şi aerofotografică. La finalul acestei etape, toate bazele de date preconizate încă de la început să fie realizate, vor fi complet alimentate, în funcţie de gradul de publicare a informaţiei, dar şi de utilizarea integrală a datelor inedite deţinute de membri consorţiului. Ele vor fi on-line şi permanent, apoi, mărite prin asimilarea de noi elemente obţinute din implementarea ulterioară a proiectului.
A doua etapă este menită a dezvolta elementele de conţinut ale proiectului şi, în funcţie de obiectivele acestuia, va avea mai multe componente complementare. Este etapa în care se va obţine baza cartografică digitizată/vectorizată pentru întregul spaţiu avut în vedere, utilizându-se hărţile georeferenţiate şi ortofotoplanurile, şi se vor înregistra coordonatele tuturor staţiunilor de tip Gumelniţa cunoscute. În paralel se vor dezvolta cercetări arheologice suport, de natură să ofere precizări suplimentare în ceea ce priveşte confirmări sau infirmări ale unor informaţii bibliografice, pentru verificări ale stratigrafiei, suprafeţei şi naturii staţiunilor şi, mai cu seamă, pentru obţinerea unor informaţii suplimentare necesare unei prelevări coerente şi fără riscul unor interpretări eronate, conform strategiei de eşantionare stabilită în urma evaluării gradului de aplicabilitate al modelului GIS la nivel general.
În funcţie de complexitatea unor situaţii, se va proceda la investigaţii suplimentare – cu ajutorul georadarului (pentru identificarea tipului şi structurii unor staţiuni) şi prin realizarea punctuală de ridicări topografice (pentru situaţiile în care se impune o scară mai mare decât a planurilor existente) şi/sau analize granulometrice (în cazul contextelor susceptibile de a oferi informaţii privind intenţionalitatea măririi rapide a tell-urilor în dimensiuni).
Pe baza informaţiilor deţinute se va proceda la eşantionarea de probe pentru datări 14C şi de arheomagnetism, în aceeaşi etapă fiind şi procesate, obţinându-se datele necesare realizării structurii de bază a curbei de arheomagnetism
Alături de eşantioanele amintite, se vor realiza triple analize de pastă – pentru “importuri” şi pentru martori de pastă locali – ceramică/piese din lut şi materie primă locală.
Evident, permanent, în paralel cu toate aceste activităţi, vor fi alimentate bazele de date pentru o aplicare modelului experimental final de gestiune şi utilizare a informaţiilor la scara întregului fenomen studiat.
Etapa a treia vizează evaluarea şi valorificarea preliminară a tuturor rezultatelor obţinute şi ale modelelor teoretice. Nu le mai reluăm aici pe toate, fiind detaliate sau menţionate anterior.
De exemplu, pe baza evaluării se va proceda la eşantionări şi procesări suplimentare pentru datări 14C şi de arheomagnetism pentru acoperirea segmentelor “albe” din curba de arheomagnetism. În plus, se va proceda la eşantionarea probelor pentru datare dendro şi termoluminiscenţă şi procesarea acestora.
Se vor formula şi verifica ipotezele privind evoluţia spaţială şi temporală a comunităţilor de tip Gumelniţa, incluzând aici toate elementele deja amintite. Se vor realiza concluzii preliminare asupra modelelor spaţiale de locuire în perioada şi spaţiul studiate. Diseminarea va avea un loc important în cadrul acestei etape, chiar dacă şi ea va fi preliminară – se vor redacta şi publica studii privind locuirea în perioada gumelniţeană pe patru dintre cele mai importante sectoare de răspândire – valea Dunării, a unui afluent al fluviului, valea unui râu secundar şi Subcarpaţi. De asemenea, se vor organiza reuniuni în cadrul cercurilor studenţeşti de profil (din cadrul celor două instituţii de învăţământ universitar membre ale consorţiului), se va redacta şi publica plachetei de popularizare Acum 6000 de ani, se vor susţine comunicări la conferinţe naţionale şi internaţionale.
În sfârşit, cea de-a patra etapă, de evaluare, valorificare şi diseminare finale, va include, în primul rând, finalizarea bazelor de date operaţionale şi realizarea unei sinteze teoretice asupra evoluţiei temporale şi spaţiale a modelului de locuire gumelniţean. Se va putea realiza, implicit, tehnologia de cercetare complexă în staţiuni contemporane.
Trebuie menţionat că, în cadrul fiecărei etape se va organiza câte un workshop de evaluare a implementării, identificându-se astfel progresiv şi continuu gradul de eficienţă a echipei manageriale şi a celei tehnice, putându-se remedia din mers eventuale neajunsuri, apărute din varii motive.
Conform ofertei de proiect, privită ca un ansamblu, şi a structurii instituţiilor/organismelor membre ale consorţiului, fiecare dintre acestea are un anumit rol şi responsabilităţi. O detaliere, ca şi în cazul etapelor şi activităţilor, se regăseşte în Anexa I.7. Menţionăm aici direcţiile de implicare majoritară a fiecăruia dintre parteneri. Muzeul Naţional de Istorie a României are rolul de instituţie conducătoare a proiectului şi îşi asumă implicaţiile acestuia, din toate punctele de vedere. De asemenea, se va concentra mai cu seamă pe cercetarea arheologică, alimentarea bazelor de date şi datarea 14C, ca elemente şi implicaţii financiare specifice proiectului, cu tot ceea ce presupun acestea (de la evaluare bibliografică şi teren până la realizarea unei sinteze teoretice).
Universitatea din Bucureşti va avea prioritar şi majoritar în vedere tot ceea ce ţine de arheomagnetism, de la evaluare bibliografică şi teren până la construirea şi interpretarea curbei de arheomagnetism, în timp ce Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi îşi asumă tot ceea ce implică datările dendro şi TL, analizele granulometrice şi de pastă ceramică, investigaţiile cu ajutorul georadarului şi a scannerului 3D.
Partea de topografie revine în mare măsură Institutului de Memorie Culturală, la fel ca şi structurarea bazelor de date şi guvernarea informaţiei prin GIS. Institutul va fi secondat atât de către Muzeul Naţional de Istorie a României, pentru necesităţi de ordin ştiinţific, cât şi de către Universitatea “Al. I. Cuza” Iaşi, din raţiuni tehnice.
În ceea ce priveşte diseminarea rezultatelor proiectului sau valorificarea acestora – aşa cum transpare din ceea ce deja a fost scris mai sus, rolul şi responsabilităţile fiecăruia dintre parteneri sunt sensibil egale. Toţi membri consorţiului au drepturi de autor asupra informaţiilor specifice obţinute în urma implementării proiectului. Alegerea pentru explicitarea concluziilor preliminare a unui număr de trei/patru staţiuni gumelniţene (în curs de cercetare în ultimii 10 ani şi, aşadar, bine cunoscute) a urmărit acoperirea principalelor zone de extensie a comunităţilor de tip Gumelniţa – valea Dunării (Luncaviţa), a spaţiului adiacent acesteia (Măriuţa/Vităneşti), a unui râu de interior (Bucşani) şi a zonei Subcarpaţilor (Mălăieşti).
Extrăgând şi rezumând, principalele rezultate ale proiectului sunt definirea unui model de locuire fixat foarte exact cronologic şi prima curbă de arheomagnetism pentru preistoria românească.


Activităţi


Etapa I
Evaluarea bibliografică preliminară şi a potenţialului de verificare a informaţiilor, precum şi realizarea instrumentelor şi a bazei documentare preliminare necesare cercetării şi asigurarea preliminară a infrastructurii



Activităţi generale

Evaluarea stadiului actual al cercetărilor prin prisma resurselor bibliografice privitoare la problemele studiate (evaluarea preliminară a resurselor bibliografice privind totalitatea staţiunilor de tip Gumelniţa cercetate sistematic din Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei şi Bulgaria, privind datările 14C din spaţiul şi perioada studiate, precum şi a problemelor de cronologie relativă şi absolută sau a celor privind cercetările de paleomagnetism în România şi Bulgaria).

Lansarea website-ului consorţiului – crearea structurii şi a bazelor de date operaţionale (on-line).

Evaluarea potenţialului real de verificare în teren a informaţiilor bibliografice şi acela de investigare interdisciplinară privind staţiunile Gumelniţa (punctual).

Elaborarea tehnologiei şi realizarea sistemului de înregistrare a tuturor tipurilor de informaţii/date (geologice, geografice, arheologice) şi crearea aplicaţiei experimentale GIS de gestiune şi utilizare a informaţiilor (studiu de caz pentru o staţiune sau un grup de staţiuni) - layer-e, informaţie georeferenţiată, coordonate geografice (GPS), legături bibliografice etc.

Organizarea unui workshop de evaluare a etapei I de implementare.
Programul Chronos - Raport ETAPA 1

Etapa II
Evaluarea bibliografică finală şi dezvoltarea elementelor de conţinut ale proiectului şi asigurarea infrastructurii.


Activităţi generale

Evaluarea stadiului actual al cercetărilor prin prisma resurselor bibliografice privitoare la problemele studiate (evaluarea resurselor bibliografice privind totalitatea staţiunilor de tip Gumelniţa – din Muntenia, Dobrogea, sudul Moldovei, Bulgaria şi Ucraina, privind circulaţia diferitelor tipuri de materii prime sau piese neceramice).

Evaluarea potenţialului real de verificare în teren a informaţiilor bibliografice privind amplasamentul şi caracteristicile geomorfologice staţiunilor Gumelniţa.

Dezvoltarea şi actualizarea tuturor bazelor de date – pentru staţiunile Gumelniţa (caracterizate geologic, geografic, arheologic), pentru date 14C pentru spaţiul şi perioada de timp cercetată, cu extensii nordice (Precucuteni-Cucuteni) şi estice (Sălcuţa etc.), pentru “importuri” spre şi dinspre comunităţi de tip Gumelniţa.

Realizarea de fotografii aeriene punctuale (care să completeze şi să detalieze ortofotoplanurile) şi georeferenţierea lor, realizarea de cercetări arheologice suport şi crearea bazei de prelevare pentru verificări, realizarea de prospecţiuni georadar pentru identificarea tipului şi structurii unor staţiuni (punctual), de înregistrări de coordonate, de ridicări topografice punctuale (grupa A).

Prelevarea şi procesarea probelor de paleomagnetism şi verificarea lor prin datări 14C (grupa A).

Realizarea de analize granulometrice pentru varii probe, de triple analize de pastă (grupa A).

Alimentarea bazelor de date cu informaţii suplimentare obţinute din realizarea de cercetări arheologice-suport şi din procesarea tuturor probelor procesate, precum şi realizarea modelului final de gestiune şi utilizare a informaţiilor la scara întregului fenomen studiat, pentru informaţiile cunoscute.

Organizarea unui workshop de evaluare a etapei II de implementare.
MNIR
Programul Chronos - Raport ETAPA 2

Etapa III Evaluarea intermediară si valorificarea preliminară a rezultatelor obţinute şi ale modelelor teoretice.


Activităţi generale

Dezvoltarea şi actualizarea continuă a tuturor bazelor de date menţionate (alimentarea cu informaţiile obţinute prin implementarea proiectului) – arheologie, cercetări pluridisciplinare, buletine de analiză, paleomagnetism, geomorfologie.
MNIR

Realizarea de fotografii aeriene punctuale (care să completeze şi să detalieze ortofotoplanurile) şi georeferenţierea lor, realizarea de cercetări arheologice suport şi crearea bazei de prelevare pentru verificări, realizarea de prospecţiuni georadar pentru identificarea tipului şi structurii unor staţiuni (punctual), de înregistrări de coordonate, de ridicări topografice punctuale (grupa B).

Construirea structurii de bază a curbei paleomagnetice pentru spaţiul şi perioada studiate.

Prelevarea şi procesarea probelor de paleomagnetism şi verificarea lor prin datări 14C (grupa B).

Realizarea de analize granulometrice pentru varii probe, de triple analize de pastă (grupa B).

Alimentarea bazelor de date cu informaţii suplimentare obţinute din realizarea de cercetări arheologice-suport şi din procesarea tuturor probelor procesate, precum şi realizarea modelului final de gestiune şi utilizare a informaţiilor la scara întregului fenomen studiat, pentru informaţiile cunoscute.

Diseminarea parţială a rezultatelor proiectului la nivel naţional şi internaţional.

Organizarea unui workshop de evaluare a etapei III de implementare.


Etapa IV
Evaluarea, valorificarea şi diseminarea finale


Activităţi generale

Realizarea de fotografii aeriene punctuale (care să completeze şi să detalieze ortofotoplanurile) şi georeferenţierea lor, realizarea de cercetări arheologice suport şi crearea bazei de prelevare pentru verificări (grupa C).

Identificarea segmentelor “albe” din curba de arheomagnetism şi completarea sa.
Prelevarea şi procesarea probelor de paleomagnetism şi verificarea lor prin datări 14C (grupa C), precum şi prelevarea şi procesarea de probe dendro şi TL.

Realizarea unui suport de curs – opţional – de geoarheologie, în cadrul programei UB-FGG.

Formularea şi verificarea ipotezelor şi redactarea şi publicarea de studii privind problemele studiate.

Diseminarea finală a principalelor rezultate ale proiectului, participări la conferinţe şi congrese internaţionale.

Organizarea unui workshop de evaluare a întregii perioade de implementare a proiectului.

Programul Chronos - Raport ETAPA 3


Membrii proiectului

Muzeul Naţional de Istorie a României
Radian Andreescu – director de proiect
Cătălin Bem – responsabil de proiect
Corina Borş
Alexandru Ciornei
Paul Damian
Emil Dumitraşcu
Alin Frânculeasa
Florea Mihai
Cristian Micu
Katia Moldoveanu
Cătălin Nicolae
Eugen Paraschiv
Gabriel Vasile


Universitatea Bucureşti
Cristian Panaiotu – responsabil de proiect
Cristina Corban
Cristian Necula
Cristina Panaiotu


Universitatea “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi
Vasile Cotiugă – responsabil de proiect
Andrei Asăndulesei
Radu Balaur
Ştefan Caliniuc
Ana Creţu
Sandu Ion
Cristian Nicu
Felix Tencariu
Nicolae Ursulescu
Bogdan Venedict



Institutul de Memorie Culturală
Carmen Bem – responsabil de proiect
Vasile Andrei
Dan Matei
Cosmin Miu
Irina Oberlander-Târnoveanu
Codruţ Onofrei
Bogdan Şandric
Ionuţ Şandric